Istoric
Colegiul National "Radu Greceanu", Slatina, OLT
Colegiul National "Radu Greceanu", Slatina, OLT
Radu Greceanu este un cronicar muntean autor al cronicii "Anonimul brancovenesc" din anul 1711, despre domnia lui Constantin Brancoveanu, si al manuscrisului "Letopisetul de la descalecarea cea dintaiu a romanilor si asezarea lor in Tara Romaneasca," care din pacate s-a pierdut.
Logofatul Radu Greceanu, impreuna cu fratele sau, logofatul Serban Greceanu, au luat parte, alaturi de stolnicul Constantin Cantacuzino, la traducerea Bibliei de la Bucuresti - prima editie integrala in limba romana a textului Sfintei Scripturi. Cartea a fost tradusa dupa textul Septuagintei, si a aparut la 1688.
Constructia gimnaziului a inceput in luna august a anului 1889 si s-a incheiat in toamna anului 1891, realizandu-se cladirea centrala cu latura din fata etajata, cele doua aripi fara etaj si fara cele doua incaperi (dreapta - stanga) ce i s-au alaturat multi ani mai tarziu. In aceasta prima etapa de constructie se realizeaza si imobilul cu sala de sport si sali de clasa la etaj (cladire oarecum solitara pe care elevii anilor '60 - '70, considerandu-se niste "locatari" condamnati, au asociat-o cu o inchisoare, numind-o... Bastilia, nume folosit si astazi de toata scoala). Aceasta este infrastructura gimnaziului real din Slatina, la nasterea sa ca institutie scolara.
Sub supravegherea stricta a lucrarilor de catre directorul Traian Biju, se realizeaza supraetajarea aripii drepte - est (1923 - 1925), a aripii stangi - vest (1925 - 1926) si totodata in vara anului 1925 se reconstruieste, intr-o varianta comfortabila, scara centrala pentru accesul profesorilor la etaj (asa cum o avem si azi). Toate acestea constituie a doua etapa in realizarea infrastructurii Liceului "Radu Greceanu". Dupa ridicarea etajelor pe cele doua aripi ale cladirii centrale, se construiesc pe exteriorul ei 53 de contraforti de siguranta a caror masivitate confera constructiei o identitate arhitectonica unica in aceasta parte a Munteniei si Olteniei.
In istoria infrastructurii liceului urmeaza apoi alte doua momente de relevanata importanta: mai intai, reconstructia din temelie a amfiteatrului si apoi ridicarea celui de-al treilea imobil, care s-a numit, dupa destinatia sa directa, cateva decenii la rand, internatul liceului (bucatarie, camari, pivnita, dormitoare, infirmerie, sufragerii, si spalatorie). Constructia acestor doua obiective marcheaza cea de-a treia etapa infrastructurala, despartita de cea anterioara de o pauza de numai 7 ani. Directorul (pentru putin timp) Toma Vasilescu declanseaza in anul 1933 ridicarea din temelii, cu dimensiuni amplificate, a amfiteatrului (distrus in timpul ocuparii de catre Scoala de meserii): 400 de locuri, parter si balcon, scena spatioasa, fosa pentru orchestra, culise in dreapta si in stanga scenei. Este amfiteatrul asa cum il avem si azi, dupa 70 de ani: o realizare oportuna care venea sa intampine si sa gazduiasca aniversarea celor 50 de ani de la infiintarea institutiei (1934). Piatra fundamentala a internatului se pune la 5 august 1937. In vara anului urmator, internatul era ridicat. In holul de la intrare se inscrie in mozaic "Al. Iliescu" - 1937. Era o fireasca indatorire morala, care amintea cel putin faptul (daca nu mai mult) ca primul internat al Liceului "Radu Greceanu", cel din str. Obrocari, s-a datorat exclusiv acestui nume. Capacitatea de cuprindere - 120 de locuri.
Directorul Traian Biju tine sa marcheze realizarea internatului drept un eveniment de exceptie in viata liceului, asezand pe peretele sudic al noii cladiri un text pe care cei de atunci si noi cei de azi il receptam ca inaltatoare lectie de educatie: "Poporul roman, plamadit dintr-un aluat nobil, a razbit prin veacuri ingenunchindu-si vrajmasii, otelindu-si trupul si sufletul in hotarele lui strabune, firesti si vesnice. Prin incordarea puterilor, prin jertfa de sine a tuturor, intru folos obstesc, patria romana va inflori sub soare, iar gloria poporului roman va straluci peste veacuri."
In anul scolar 1958 - 1959, populatia scolara a Liceului "Radu Greceanu" atinge un procent spectaculos de crestere, ca rezultat al fuziunii sale cu liceul de fete (singurul liceu de fete din Slatina, azi Scoala Generala Nr. 1). Acesta este momentul cand se realizeaza mixtarea la nivelul intregii tari (baieti si fete in acelasi liceu) - pentru prima data - in istoria invatamantului liceal romanesc. Numarul total al elevilor interni in anii '60 - '70 a fost de 300 - 400, uneori depasindu-se aceasta cifra. Aceste imprejurari au condus la ideea constructiei unui al doilea internat care - de data aceasta - sa fie destinat exclusiv pentru dormitoare si sa aiba cea mai mare capacitate posibila. Lucrarile la acest al patrulea imobil si ultim din ceea ce constituie in acceptia globala - Liceul "Radu Greceanu", incep in 1975 cu asezarea fundatiei, in spatiul liber, paralel cu aripa dreapta (est) a cladirii centrale, iar in februarie 1979, constructia este incheiata si astfel liceul dispunea acum de un al doilea internat - parter plus trei etaje, cu dormitoare pentru 104 elevi (etajul I) si pentru 200 de elevi (etajele II si III), adica in total 304 locuri.
